Compozitori


Aici veți găsi o listă a compozitorilor români și străini întâlniți în programa claselor V – VIII (aria curriculară arte – educație muzicală) la diverse capitole.

Anton PannAnton Pann

(data nașterii este incertă fiind situată între 1793-1797, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – decedat la 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească).

Deși poate mulți nu-l consideră un compozitor în accepțiunea modernă a cuvântului,  el este autorul/compozitorul imnului național al României „Deșteaptă-te, române!”. A fost poet, folclorist, literat, profesor de muzică religioasă, a compus muzică religioasă.

„Un pasionat colecționar de muzică românească, care a notat creații din repertoriul muzicienilor din perioada fanariotă. Pann a tipărit mai târziu unele din cele mai vechi piese muzicale de curte și cântece de lume inspirate din melosul bizantin si otoman. Acest lucru a fost însoțit de interesul său în alte tradiții muzicale: în practica sa bisericească, el a tradus si compus in tradiția imnologiei bizantine si a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicala vestica in indicarea tempoului sau a elementelor de agogica. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la lauta, chitara si, posibil, la pianoforte, cântând în diverse momente, alaturi de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compozitii orientale, romanțe și cântece de lume printre care: „Bordeiaș, bordei, bordei”, „Inima mi-e plină”, „Mugur, mugurel”, „Până când nu te iubeam”, „Nu mai poci de ostenit”, „Leliță săftiță”, „Și noi la Ilinca”, „Unde-auz cucul cântând” sau „Sub poale de codru verde”.Citat din Wikipedia.


Ciprian PorumbescuCiprian Porumbescu

(n. la 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei – d. la 6 iunie 1883, Stupca).

În istoria muzicii românești ocupă un loc foarte important  fiind cunoscut ca autor al unor cântece patriotice deosebite „Pe-al nostru steag”, „Tricolorul” sau „Cântecul tricolorului”, „Cântecul gintei latine” dar și în calitate de compozitor al primei operete românești „Crai nou” ( premiera la 11 martie 1882) și al „Baladei pentru vioară și orchestră”.


Gavriil MusicescuGavriil Musicescu

Compozitor, dirijor și muzicolog român s-a născut la 20 martie 1847 la Ismail în sudul Basarabiei. Cariera sa de dirijor se leagă strâns de  Corul Mitropolitan din Iași pe care l-a condus din 1876 până la sfârșitul vieții.  Mare parte a creațiilor sale se încadrează în domeniul coral laic și religios. Iată câteva lucrări: „Cântecul lui Ștefan cel Mare”, „Hora de la Plevna”, „Trompetele răsună”, „Răsai lună”, „Ileana”, etc.

Foarte importantă s-a dovedit a fi activitatea lui Gavriil Musicescu în armonizarea unor melodii populare. A  și publicat multe articole  și studii muzicale în legătură cu valoarea folclorului românesc ca bază pentru dez­voltarea muzicii culte.

Este tatăl unei celebre pianiste și profesoare de pian, Florica Musicescu și bunicul scriitorilor Ionel Teodoreanu și Al. O. Teodoreanu.

S-a stins din viață la Iași în 1903 la 21 decembrie.


Ioan D. Chirescu

S-a născut la  5 ianuarie 1889 la  Cernavodă. Compozitor și profesor universitar, I.D. Chirescu este și unul dintre prestigioșii noștri  dirijori de cor. În această ultimă calitate a  dirijat și condus (director artistic) societatea corală „Carmen” din 1927 până în 1950. Creația sa cuprinde peste 400 de piese corale de facturi diverse. Moare la  25 martie 1980 la București.


 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: